Populaţia

Populaţia stabilă a comunei Vătava la 1 ianuarie 2007 a fost de 2.039 locuitori.
 

Populaţia   Ani de observaţie         
1990
1995
2000
2005
2006
2007
 Femei 1.289
1.140
1.073
1.024
1.006
1.003
 Bărbaţi
1.246
1.175
1.120
1.079
1.067
1.036
 Populaţia totală
2.535
2.315
2.193
2.103
2.073
2.039

 

Faţă de 1 ianuarie 1990, numărul locuitorilor a scăzut de la 2.535 cu 496 persoane, respectiv cu 19,56%. Se poate observa acesată scădere a populaţiei comunei de la an la an pe toată perioada analizată.
Scăderea numărului populaţiei se datorează atât sporului negativ (diferenţa dintre născuţi-vii şi decedaţi), cât şi soldului negativ al migraţiei externe (diferenţa dintre persoanele plecate definitiv din România şi persoanele venite în România).
În comuna Vătava la recensămintul populaţiei din 2002 erau 2.135 de persoane.


                                     Populaţia stabilă din comuna Vătava, recensământul populaţiei din 2002

COMUNA VĂTAVA Ambele sexe
Masculin
Feminin
2.135 1.087
1.048
Vătava
819
415
404
Dumbrava
775
403
372
Râpa de Jos
541 269
272


Conform Institutului Naţional de Statistică, la nivel naţional, în următorii ani se va înregistra o scădere a populaţiei în toate judeţele. În comparaţie cu alte judeţe, cele din regiunea Centru vor înregistra reduceri mai mici de populaţie. Scăderea populaţiei se va datora menţinerii deficitului naşterilor în raport cu decesele, la care se va adauga şi soldul cumulat al migraţiei interne şi externe.
În comuna Vătava în anul 1990 erau 2.535 de persoane, iar la recensămintul din anul 2007 populaţia era de doar 2.039 de persoane. Se poate observa o scădere a numărului populaţiei cu 496 de persoane, adică o scădere cu 19,56% faţă de anul 1990.

 

Populaţia Ani de observaţie
1990
1995
2000
2005
2006
2007
Populaţia totală
2.535
2.315
2.193
2.103
2.073
2.039
Scădere faţă de perioada precedentă
100%
9%
5%
4%
1%
2%

 

Structura etnică a populaţiei

Conform datelor de la recensământul populaţiei din anul 2002, structura etnică a populaţiei comunei Vătava este următoarea:
     ♦ 2.026 persoane române;
     ♦ 7 persoane maghiare;
     ♦ 102 persoane rromi.

Defalcat pe sate, structura etnică a populaţiei se prezintă în felul următor:


                     Populaţia stabilă din comuna Vătava după etnie, recensământul populaţiei din 2002

COMUNA VĂTAVA
Total
Români
Maghiari
Rromi
2.135
2.026
7
102
Vătava
819
727
2
90
Dumbrava
775
762
4
9
Râpa de Jos
541
537
1
3


După cum se poate observa din tabelul de mai sus cetăţeni de etnie română reprezintă 94,89% din totalul populaţiei, 0,33% sunt cetăţeni de etnie maghiară, iar 4,78% cetăţeni de etnie rromă.

 

Populaţia ocupată

Populaţia ocupată din totalul de 2.135 de persoane, conform recensământului populaţiei din 2002, în comuna Vătava este de 852 de persoane. Acesta reprezintă 39,90% din totalul populaţiei.

 

COMUNA VĂTAVA Ambele sexe
Masculin
Feminin
852
523
329
Vătava
418
248
170
Dumbrava
261
163
98
Râpa de Jos 173
112
61

 

Forţa de muncă salariată

Din totalul populaţiei ocupate 369 de persoane sunt salariaţi, 154 persoane lucrători pe cont propriu, 1 persoană este membru al unei societăţi agricole/cooperatiste, 305 persoane sunt lucrători familiali în gospodăria proprie, iar 1 persoană se află în altă situaţie.

 

              Structura populaţiei salariate pe sexe din comuna Vătava, recensământul populaţiei din 2002

COMUNA VĂTAVA Ambele sexe
Masculin
Feminin
369
226
143
Vătava
154
86
68
Dumbrava
166
104
62
Râpa de Jos
49
36
13

 

După cum se poate observa şi din tabelul de mai sus, în din categoria salariaţilor persoanele de sex masculin ocupă 61,25 % din totalul populaţiei salariate, în timp ce salariaţii de sex feminin au o pondere de doar 38,75%.
Forţa de muncă disponibilă în comuna Vătava este calificată în următoarele meserii: tâmplărie, mecanici auto, dulgheri, brutari, croitori, frizeri.


Şomajul

Rata şomajului la nivel regional a avut o evoluţie oscilantă în perioada 1999-2004, cea mai mare scădere înregistrându-se în anul 2004 faţă de 2003 (38,1%), cea mai scăzută rată a şomajului înregistrându-se la sfârşitul anului 2004 (4,4%), iar cea mai ridicata in 1999 (8,8%).
În comuna Vătava situaţia şomerilor, conform datelor din recensământul populaţiei din 2002, este următoarea:

 
                   Structura populaţiei aflate în şomaj din comuna Vătava, recensământul populaţiei din 2002

COMUNA VĂTAVA Ambele sexe Masculin Feminin
33 23 10
Vătava 13 10 3
Dumbrava 17 11 6
Râpa de Jos 3 2 1

 

Se poate observa că numărul şomerilor din comuna Vătava este redusă.

Analiza structurii sociale şi ocupaţionale a populaţiei nu prezintă probleme sociale. Ca tendinţe majore se evidenţiază scăderea continuă, în perioada 1999-2004, a populaţiei active, populaţiei ocupate şi a numărului de salariaţi. S-a ajuns astfel, la nivelul comnei Vătava, ca fiecare persoană ocupată să suporte povara întreţinerii altor aproximativ 3 persoane, iar tendinţa este de înrăutăţire a acestui raport. Aceste evoluţii negative amplifică dezechilibrele deja existente între partea activă şi partea inactivă a populaţiei, exercitând presiuni considerabile asupra sistemului de asigurări sociale. O cauză a şomajului o reprezintă ineficienţa sistemului de învăţământ profesional şi tehnic insuficient adaptat la cerinţele pieţei forţei de muncă, şi care duce la creşterea şomajului în rândul tinerilor. De asemenea, insuficienţa posibilităţilor de formare continuă precum si o abordare improprie a conceptului de dezvoltare a resurselor umane în interiorul firmelor este un motiv de îngrijorare referitor la flexibilitatea si adaptabilitatea forţei de muncă în următorii ani.
Numărul prea mare al populaţiei inactive, tendinţa de imbătrânire al populaţiei încetinesc procesul de dezvoltare al comunei Vătava. Pentru a diminua influenţa acestor factori, trebuie valorificate şi utilizate la maxim resursele de care dispune comuna Vătava, să se facă investiţii majore în sectoarele cu potenţial care ar putea ajuta la relansarea economiei locale şi să elaboreze, respectiv să implementeze, proiecte pentru creşterea atractivităţii comunei, atât din punct de vedere al atragerii investitorilor străini căt şi din punct de vedere al atragerii turiştilor.