Relieful şi vegetaţia
♦ VătăviÅ£a;
♦ Vătava, puÅ£in sud - est de VătăviÅ£a. A dat numele satului Vătava (înainte Râpa de Sus).
Spre est se înÅŸiră culmi muntoase de talie mică, unele ajungând până la Valea Bistrei.
Coborând spre sud, se află dealurile înalte acoperite cu păduri, păşuni ÅŸi fâneÅ£e: Cetăţele, Târnicioare, BraniÅŸte (enumerate de la nord la sud), înspre judeÅ£ul BistriÅ£a - Năsăud, partea dreaptă a Văii Râpii; Podireu, Dealul Bontii, Dealul Dosului, Dealul Mâncelului, în stânga Văii Râpii.
Satul Vătava este aÅŸezat în depresiunea dintre dealuri de înălÅ£ime medie: Cetate la nord; Dealul Pomilor, PoeniÅ£a ÅŸi Saca la vest; CărpiniÅŸ, Colibi, Laz ÅŸi Dealul Morii la est.
În partea nord - estică a teritoriului se găsesc dealurile înalte Cânepele, Runcu, Săcătură, Cărbunari, Bercina, CreÅ£oaia.
Ape. Valea Râpii (pârâul Râpa) izvorăşte de la baza Poienii Tomii din zona Creang. Curge spre sud, străbătând cătunul HerÅ£a, satul Vătava, satul Râpa de Jos, se varsă în MureÅŸ în localitatea Văleni, la aproximativ 12 km. AfluenÅ£i: Valea Pâraielor, Valea LaÅ£î, Saca (pe dreapta), Valea Roginii, Pârâul Colibilor (pe stânga).
Pârâul Căpălna se află la vest, făcând hotarul cu comuna Monor (sat Gledin), este unul din pâraiele de origine a râului LuÅ£.
Valea Dumbrăvii izvorăşte pe teritoriul Vătăvii, fiind la început pârâul Arini, devine pârâul HânÅ£oaia ÅŸi mai departe Valea Dumbrăvii care se varsă în MureÅŸ la MaioreÅŸti.
Pârâul Cuejdel. Situat la estul teritoriului, izvorăşte sub culmea Tătaru, are cel mai mare debit având numeroÅŸi afluenÅ£i: Valea Dosului, pârâul Dracului, pârâul Păşcanilor, Cuejdelul Mic (enumerate de la vest la est).
Pârâul AgriÅŸ. La vestul satului Rîpa de Jos, izvorăşte pe teritoriul satului Vătava, se varsă în MureÅŸ la vest de Vălenii de MureÅŸ. Are ca afluent Pârâul Brusturi.
Numeroasele izvoare aflate în zona nordică a teritoriului au făcut posibilă aprovizionarea cu apă a celor trei sate.
