Populaţia
| Populaţia | Ani de observaţie |
|||||
| 1990 |
1995 |
2000 |
2005 |
2006 |
2007 |
|
| Femei | 1.289 |
1.140 |
1.073 |
1.024 |
1.006 |
1.003 |
| Bărbaţi |
1.246 |
1.175 |
1.120 |
1.079 |
1.067 |
1.036 |
| Populaţia totală |
2.535 |
2.315 |
2.193 |
2.103 |
2.073 |
2.039 |
Faţă de 1 ianuarie 1990, numărul locuitorilor a scăzut de la 2.535 cu 496 persoane, respectiv cu 19,56%. Se poate observa acesată scădere a populaţiei comunei de la an la an pe toată perioada analizată.
Scăderea numărului populaÅ£iei se datorează atât sporului negativ (diferenÅ£a dintre născuÅ£i-vii ÅŸi decedaÅ£i), cât ÅŸi soldului negativ al migraÅ£iei externe (diferenÅ£a dintre persoanele plecate definitiv din România ÅŸi persoanele venite în România).
În comuna Vătava la recensămintul populaÅ£iei din 2002 erau 2.135 de persoane.
PopulaÅ£ia stabilă din comuna Vătava, recensământul populaÅ£iei din 2002
| COMUNA VĂTAVA | Ambele sexe |
Masculin |
Feminin |
| 2.135 | 1.087 |
1.048 |
|
| Vătava |
819 |
415 |
404 |
| Dumbrava |
775 |
403 |
372 |
| Râpa de Jos |
541 | 269 |
272 |
Conform Institutului NaÅ£ional de Statistică, la nivel naÅ£ional, în următorii ani se va înregistra o scădere a populaÅ£iei în toate judeÅ£ele. În comparaÅ£ie cu alte judeÅ£e, cele din regiunea Centru vor înregistra reduceri mai mici de populaÅ£ie. Scăderea populaÅ£iei se va datora menÅ£inerii deficitului naÅŸterilor în raport cu decesele, la care se va adauga ÅŸi soldul cumulat al migraÅ£iei interne ÅŸi externe.
În comuna Vătava în anul 1990 erau 2.535 de persoane, iar la recensămintul din anul 2007 populaÅ£ia era de doar 2.039 de persoane. Se poate observa o scădere a numărului populaÅ£iei cu 496 de persoane, adică o scădere cu 19,56% faţă de anul 1990.
| Populaţia | Ani de observaţie | |||||
| 1990 |
1995 |
2000 |
2005 |
2006 |
2007 |
|
| Populaţia totală |
2.535 |
2.315 |
2.193 |
2.103 |
2.073 |
2.039 |
| Scădere faţă de perioada precedentă |
100% |
9% |
5% |
4% |
1% |
2% |
Structura etnică a populaţiei
Conform datelor de la recensământul populaÅ£iei din anul 2002, structura etnică a populaÅ£iei comunei Vătava este următoarea:
♦ 2.026 persoane române;
♦ 7 persoane maghiare;
♦ 102 persoane rromi.
Defalcat pe sate, structura etnică a populaÅ£iei se prezintă în felul următor:
PopulaÅ£ia stabilă din comuna Vătava după etnie, recensământul populaÅ£iei din 2002
| COMUNA VĂTAVA |
Total |
Români |
Maghiari |
Rromi |
| 2.135 |
2.026 |
7 |
102 |
|
| Vătava |
819 |
727 |
2 |
90 |
| Dumbrava |
775 |
762 |
4 |
9 |
| Râpa de Jos |
541 |
537 |
1 |
3 |
După cum se poate observa din tabelul de mai sus cetăţeni de etnie română reprezintă 94,89% din totalul populaÅ£iei, 0,33% sunt cetăţeni de etnie maghiară, iar 4,78% cetăţeni de etnie rromă.
Populaţia ocupată
PopulaÅ£ia ocupată din totalul de 2.135 de persoane, conform recensământului populaÅ£iei din 2002, în comuna Vătava este de 852 de persoane. Acesta reprezintă 39,90% din totalul populaÅ£iei.
| COMUNA VĂTAVA | Ambele sexe |
Masculin |
Feminin |
| 852 |
523 |
329 |
|
| Vătava |
418 |
248 |
170 |
| Dumbrava |
261 |
163 |
98 |
| Râpa de Jos | 173 |
112 |
61 |
Forţa de muncă salariată
Din totalul populaÅ£iei ocupate 369 de persoane sunt salariaÅ£i, 154 persoane lucrători pe cont propriu, 1 persoană este membru al unei societăţi agricole/cooperatiste, 305 persoane sunt lucrători familiali în gospodăria proprie, iar 1 persoană se află în altă situaÅ£ie.
Structura populaÅ£iei salariate pe sexe din comuna Vătava, recensământul populaÅ£iei din 2002
| COMUNA VĂTAVA | Ambele sexe |
Masculin |
Feminin |
| 369 |
226 |
143 |
|
| Vătava |
154 |
86 |
68 |
| Dumbrava |
166 |
104 |
62 |
| Râpa de Jos |
49 |
36 |
13 |
După cum se poate observa ÅŸi din tabelul de mai sus, în din categoria salariaÅ£ilor persoanele de sex masculin ocupă 61,25 % din totalul populaÅ£iei salariate, în timp ce salariaÅ£ii de sex feminin au o pondere de doar 38,75%.
ForÅ£a de muncă disponibilă în comuna Vătava este calificată în următoarele meserii: tâmplărie, mecanici auto, dulgheri, brutari, croitori, frizeri.
Åžomajul
Rata ÅŸomajului la nivel regional a avut o evoluÅ£ie oscilantă în perioada 1999-2004, cea mai mare scădere înregistrându-se în anul 2004 faţă de 2003 (38,1%), cea mai scăzută rată a ÅŸomajului înregistrându-se la sfârÅŸitul anului 2004 (4,4%), iar cea mai ridicata in 1999 (8,8%).
În comuna Vătava situaÅ£ia ÅŸomerilor, conform datelor din recensământul populaÅ£iei din 2002, este următoarea:
Structura populaÅ£iei aflate în ÅŸomaj din comuna Vătava, recensământul populaÅ£iei din 2002
| COMUNA VĂTAVA | Ambele sexe | Masculin | Feminin |
| 33 | 23 | 10 | |
| Vătava | 13 | 10 | 3 |
| Dumbrava | 17 | 11 | 6 |
| Râpa de Jos | 3 | 2 | 1 |
Se poate observa că numărul şomerilor din comuna Vătava este redusă.
Analiza structurii sociale ÅŸi ocupaÅ£ionale a populaÅ£iei nu prezintă probleme sociale. Ca tendinÅ£e majore se evidenÅ£iază scăderea continuă, în perioada 1999-2004, a populaÅ£iei active, populaÅ£iei ocupate ÅŸi a numărului de salariaÅ£i. S-a ajuns astfel, la nivelul comnei Vătava, ca fiecare persoană ocupată să suporte povara întreÅ£inerii altor aproximativ 3 persoane, iar tendinÅ£a este de înrăutăţire a acestui raport. Aceste evoluÅ£ii negative amplifică dezechilibrele deja existente între partea activă ÅŸi partea inactivă a populaÅ£iei, exercitând presiuni considerabile asupra sistemului de asigurări sociale. O cauză a ÅŸomajului o reprezintă ineficienÅ£a sistemului de învăţământ profesional ÅŸi tehnic insuficient adaptat la cerinÅ£ele pieÅ£ei forÅ£ei de muncă, ÅŸi care duce la creÅŸterea ÅŸomajului în rândul tinerilor. De asemenea, insuficienÅ£a posibilităţilor de formare continuă precum si o abordare improprie a conceptului de dezvoltare a resurselor umane în interiorul firmelor este un motiv de îngrijorare referitor la flexibilitatea si adaptabilitatea forÅ£ei de muncă în următorii ani.
Numărul prea mare al populaÅ£iei inactive, tendinÅ£a de imbătrânire al populaÅ£iei încetinesc procesul de dezvoltare al comunei Vătava. Pentru a diminua influenÅ£a acestor factori, trebuie valorificate ÅŸi utilizate la maxim resursele de care dispune comuna Vătava, să se facă investiÅ£ii majore în sectoarele cu potenÅ£ial care ar putea ajuta la relansarea economiei locale ÅŸi să elaboreze, respectiv să implementeze, proiecte pentru creÅŸterea atractivităţii comunei, atât din punct de vedere al atragerii investitorilor străini căt ÅŸi din punct de vedere al atragerii turiÅŸtilor.

